Categorii
 

Deasupra norilor pe Negoiu

Ce imi place mie la muntii nostrii dragi e ca nu seamana unu’ cu altul. Fagarasul e plin de varfuri verzi, lacuri glaciare si caldari largi unde se formeaza cascade ; Piatra Craiului te lasa mut cu stancaria lui impresionanta si te uiti la el ca la o cetate de necucerit ; Bucegii sunt plini de surprize, dincolo de Babele si Omu se ascund chei, canioane, cascade si vai pline de flori pentru cine are inspiratia sa ii viziteze la inceput de iulie ; Cozia are cele mai frumoase paduri de fag care fosnesc si te incanta toamna cu nuante de arama si auriu. Cel putin o data pe an trebuie sa ajung in Fagaras, mi se face dor de muntele asta fara sa imi pot explica de ce. Probabil pentru ca aici am senzatia de salbaticie, vaile impadurite lungi si crestele inalte te fac sa te simti cu adevarat rupt de lume. Traseul pe care l-am ales spre Negoiu (al doilea varf ca inaltime din Romania) este drumul principal de acces spre varf prin Acul Cleopatrei si Piatra Pranzului pornind de la cabana Negoiu. Nu este un traseu de dificultate tehnica deosebita dar sunt cam 1000 de metri altitudine de urcat si coborat intr-o zi asa ca trebuie sa ai balamale bune la picioare. Exista o singura portiune mai dificila pe niste lespezi de piatra pe care o sa o detaliez putin mai incolo. Tot traseul dureaza cam 7-8 ore dus intors pentru cineva cu o conditie fizica medie, 3.5 -4 h in urcare si 3 la coborare plus o ora pauza. Ca peste tot la munte cerul e mai senin de dimineata asa ca ideal ar fi sa dormi la cabana Negoiu sau la cort noaptea de dinainte. E la limita timpul daca urci cu masina din Porumbacu de Sus si la varf in aceeasi zi iar pe dupa-masa se strang norii si vei avea sanse mici sa vezi peisajul de pe varf. Parca e pacat sa urci atata si sa nu vezi decat ceata, sa nu te bucuri si de priveliste pe langa miscare.

Asta e privelistea care te asteapta sus pe varf

Asta e privelistea care te asteapta sus pe varf

 

Prima zi: Bucuresti – Porumbacul de Sus – Cabana Negoiu

Iesirea asta pe Negoiu necesita cam trei zile daca esti din Bucuresti, o zi sa ajungi la cabana, o zi sa faci traseul la varf si o zi sa te intorci acasa. Drumul cu masina e cam lung, faci cam 4 ore din Bucuresti pana in Porumbacul de Sus. Insa merita efortul daca vrei sa te rupi un pic de civilizatie, de la Porumbacu dispare semnalul la telefon si se aude doar raul cum se pravale peste pietre. Drumul forestier care urca din Porumbacu nu e grozav, ar fi bine sa ai o masina cu garda inalta ca sa nu ai emotii vreo ora cat urci. Se poate merge si cu trenul pana in Porumbacul de Jos si de acolo sunt niste sateni care ofera transport cu masina, puteti cere contactele cabanierului de la Negoiu. Noi am urcat cu Logan-ul, care face fata cu brio pe multe forestiere, pana dincolo de cariera de piatra si am parcat langa un mic lac de acumulare pe partea dreapta. Aici ai loc lejer de parcat masina si poti sa te alimentezi cu apa, de la intrarea in padure pana la izvorul de langa cabana nu mai gasesti alta sursa de apa. Urcarea dureaza cam 1.5 – 2 h pana la cabana si te poti rupe din drum ca sa vezi cascada Serbota, e o deviatie de 30 min dus-intors. Cascada e foarte spectaculoasa, e a doua cea mai inalta cadere de apa dupa cascada Cailor. Cabana Negoiu e o cabana de piatra veche, cu multe camere dar aceleasi conditii mizere: paturi metalice de o suta de ani, saltele vechi in care sa iti rupi spatele, geamuri fara sticla si usi la baie care nu se inchid. Nu se investeste nici un ban, nu cred ca s-a facut vreo reparatie de ani de zile. Se poate insa dormi o noapte ok daca ai sacul tau de dormit si nu esti foarte pretentios. Locul unde se afla cabana compenseaza neajunsurile cazarii, te asteapta o priveliste grozava spre Custura Saratii si Varful Scara cu versanti abrupti si oite alpiniste. E un loc foarte frumos de campat si ai o vatra mare unde poti sa pui de un foc de tabara. Noi am cerut salvamontului o toporisca si am dat jos 2-3 brazi uscati ca sa tragem un foc sa ne incalzim. Dupa s-a strans lumea in jurul vatrei si ne-am tinut de glume si prostii, am cunoscut niste oameni faini si cu greu ne-am rupt de grup ca sa ne odihnim inainte de urcare.

Custura Saratii si cascada, vazute de pe traseul spre Negoiu.

Custura Saratii si cascada, vazute de pe traseul spre Negoiu.

 

A doua zi : Cabana Negoiu – Varful Negoiu prin Acul Cleopatrei si retur pe acelasi traseu apoi coborare pana la Porumbacul de Sus

E ceva mai placut decat momentul ala cand te scoli la munte si vezi cerul fara pic de nori si simti racoarea de munte care te imbie sa te trezesti si sa te cocoti pe un varf ? Am pregatit rapid rucsacul de tura separand lucrurile care nu erau necesare si pe care le-am putut lasa la cabanier si am coborat rapid la mic dejun. Ca sa stiti cum sa va organizati, la cabana Negoiu e program de masa afisat si nu poti comanda cand ti se trazneste tie. Micul dejun se deschide la 7 si toata lumea se grabeste sa manance si sa plece in traseu,  a durat foarte mult sa comandam si sa primim niste omlete si abia pe la 9 am reusit sa pornim. Marcajul incepe de langa vatra de foc, se rupe din carare catre stanga si e pe triunghi albastru. Prima portiune e un drum placut prin padure numit Cararea Zmeilor, e un traseu usurel care trece peste cateva podete si are niste cabluri pentru siguranta.

Cararea Zmeilor, o poteca frumoasa amenajata cu podete si lanturi

Cararea Zmeilor, o poteca frumoasa amenajata cu podete si lanturi

 

Dupa se ajunge in valea Saratii, o caldare glaciara unde paraul Sarata isi revarsa apele peste un perete de 100 de metri  formand o cascada spectaculoasa. Puteti sa alimentati cu apa din acest punct, nu e nevoie sa carati de la cabana. De aici incepe urcarea serioasa si va tine asa pana in varf. Nu mi-a placut foarte mult urcarea deoarece sunt multe pietre miscatoare si trebuie sa ai grija sa nu lovesti omuletii din urma ta. Noi il aveam si pe cainele nostru mic si prapadit Bobila, un bichon havanez pentru care o piatra mai maricica e fatala. Intre Moldoveanu pe valea Rea si urcarea asta pe Negoiu, aleg oricand valea Rea unde era iarba si muschi moale, puteai urca in forta fara grija. Cand ajungeti la Acul Cleopatrei, veti da de niste lespezi mari de piatra unde urcusul se schimba in stil maimutica, tre sa pui mainile deoarcele lespezile sunt inclinate si netede. Nu cred ca e foarte placut sa te prinda ploaia pe aici, in special la coborare. Mi-ar fi placut mai mult daca erau ceva mai multe prize dar am trecut cu bine de portiunea asta. In drepta se vede Custura Saratii care este cel mai dificil traseul marcat de la noi din tara, aici e zona de caprite si temerari.

Norii au inceput sa se ridice inainte de a ajunge in Acul Cleopatrei

Norii au inceput sa se ridice inainte de a ajunge in Acul Cleopatrei

 

Dupa Acul Cleopatrei mai e un pic de mers pe o carare foarte usoara cu privelisti spectaculoase spre Vidraru si Cozia pana se ajunge la o ultima portiune de atac. Nu se vede varful desi e foarte aproape, practic il vezi doar cand ai ajuns pe el. Ultima portiune mi-a placut la nebunie, e un pic de catarare usoara fara sa fii expus. Sunt multe prize si e foarte distractiv, doar ca probabil ajungi epuizat aici. Betele nu mai sunt de folos asa ca poti sa le strangi linistit. Cand  s-a terminat catararea si am ajuns pe varf, am zis ca sunt in rai. Se deschide o panorama superba in toate directiile si am prins nori plutind pe vai si un cer senin incredibil. Cred ca e mare pacat sa urci pana aici si sa prinzi ceata, dincolo de placerea urcatului, peisajul este minunat si este motivul principal pentru care merita sa urci pe Negoiu. Asa ca verifica prognoza si asteapta o fereastra buna, scoala-te devreme si la atac. Norii tot urcau rapid si daca as fi ajuns o ora mai tarziu, probabil as fi ratat spectacolul. De aici se poate continua spre Balea pe la lacul Caltun si varful Laitel, un alt traseu frumos care merita incercat. Ca intotdeauna, am senzatia ca nu am stat suficient pe varf, mi-as fi dorit sa am mai mult timp la dispozitie dar mereu imi fac calculul cate ore de lumina mai sunt si cum sa ma incadrez mai bine. Dupa cateva urcari ajungi sa iti cunosti ritmul si e bine sa mergi cu oameni apropiati ca ritm altfel apar tot soiul de probleme. Cel mai bine te bucuri de munte in ritmul tau, daca mergi pera repede simti ca nu vezi nimic, daca mergi incet iti pierzi rabdarea si te racesti (daca esti transpirat e bine sa ramai constant in miscare).

Ce bucurie sa ajungi pe varf!

Ce bucurie sa ajungi pe varf!

 

La intoarcere portiune pe lespezi de la Acul Cleopatrei a fost mai neplacuta, pietrele sunt prea netede si inclinate si ai senzatia ca aluneci, nu are strica un lant montat aici avand in vedere cat de circulat e traseul. Am fost surprinsa de cat de multi oameni erau de abia in urcare desi era dupa-amiaza si nu ai unde sa te refugiezi noaptea, trebuie sa te intorci la cabana sau sa continui spre Balea daca nu esti cu cortul. Coborarea a fost cam neplacuta, pietrele miscatoare nu sunt preferatele nimanui cand o iei la vale. E foarte bine insa ca era apa pe traseu, am alimentat din nou cand am ajuns la paraul Sarata. De acolo mai aveam doar Drumul Zmeilor prin padure, despre care nu observasem la urcare ca ar fi de vreun fel in panta insa la coborare ne-au lasat balamalele si a parut ceva mai lung. Cand povesteti dupa ceva timp un traseu  ai tendinta de a minimiza panta si efortul, doar pentru ca nu iti mai amintesti clar partile rele ci doar ce ti-a placut. Durerea la picioruse tine vreo doua zile dar amintirea peisajul e pe viata. Si cu zicala asta profunda va las ca sa nu ma mai plang si de coborarea de la cabana Negoiu pana la masina. Care vreti sa trageti la o pensiune in Porumbacu de Sus, e numa’ bine sa te recuperezi o noapte inainte sa te pornesti spre casa. Noi am stat la Casa de sub sipote si a fost ok, sunt cateva pensiuni dragute si izolate, nu stai nas in nas ca pe valea Prahovei. Deci mobilizarea, Negoiu va asteapta cu privelisti minunate si cu o urcare pe cinste.

 

Traseu: Satul Porumbacul de Sus – cariera de piatra : drum forestier, 1 h cu masina

Cariera  –  Cabana Negoiu: marcaj triunghi albastru, 2h

Cabana Negoiu – Acul Cleopatrei: marcaj triunghi albastru, 2-3 h

Acul Cleopatrei – Varful Negoiu : 30 min – 1h

Retur  – pe acelasi traseu, timp de retur 3h

 

Share Post
Written by
No comments

LEAVE A COMMENT